My Courses
-
Conacul Zalanyi partea a IV-a
Etapa a 3a se refera la interventii in primul rand asupra cladirii anexa, data dimensiunea mai mica a acesteia si a fost cea in care transformarile au inceput sa apara. Daca primele etape s-au desfasurat la inceputul anului in perioada februarie- martie dupa un program determinat de conditiile atmosferice, odata cu etapa a 3 a,…
-
Conacul Zalanyi partea a III-a
Pe langa discernamant si hotarare, demersul de revitalizare a unui obiectiv istoric implica si atenta organizare a interventiilor si rabdarea necesara indeplinirii obiectivelor intr-un mod cat mai eficient. In cazul nostru s-a impus evaluarea interventiilor luand in considerare atat elemente fizice evidente (dimensiunea terenului si a cladirilor – generoase- , starea fizica) cat si resursele…
-
Conacul Zalanyi – partea a II-a
Aproprierea locului de desfasurare a proiectului curent in Tara Secaselor continua cu o analiza de detaliu a terenului si a constructiilor unde se vor desfasura activitatile. Curtea se afla relativ aproape de biserica principala -si de cimitirul aferent acesteia-, ceea ce inseamna aproape de cel mai inalt punct al localitatii ca relief. In suprafata de…
-
Conacul Zalanyi- partea I
PARTEA I Cine ajunge pentru prima oara intr-un loc, incepe prin a incearca sa-l inteleaga, cu atat mai mult cu cat prezenta sa acolo se doreste relevanta ca durata si efecte. Fundatia Memoriala Romana Mircea si Dan Cantacuzino nu face exceptie din acest punct de vedere, asa incat atunci cand, cu putin timp in urma…
-
Despre informaţii din arhivă referitoare la casă
Căutarea în arhive după documentele care să devoaleze măcar numele comanditarului/proprietarului iniţial (sau “ctitorul”, cum s-ar spune în cazul unei biserici) dacă nu şi cel al arhitectului este o căutare de multe ori anevoioasă. Organizarea informaţiilor din dosarele mai vechi de 1890 este de multe ori făcută în pachete mari, de sute de file, iar…
-
Despre mahalale şi viaţă
Azi folosim cuvântul “mahala” cu sens peiorativ. În trecut însă, el nu însemna de fapt decât desemnarea uneia dintre comunităţile grupate în jurul unor biserici care şi dădeau numele respectivelor mahalale. Din punct de vedere administrativ, mahalaua era o diviziune importantă căci ea localiza practic orice solicitare privată sau orice lucrare publică în actele primăriei.…
-
Despre străzile din jur
Multă vreme Bucureştii nu au avut nume pentru străzile sau “uliţele” sale, aşa cum erau ele pomenite în documente până târziu, înspre ultimul sfert al secolului al XIX-lea, când modernizarea a impus până la urmă folosirea doar a cuvântului “stradă”. Strada I.L. Caragiale de astăzi se numea în trecut Rotarilor. Meteahna Bucureştilor a fost că,…
-
Despre Bucureştioara, mlaştini şi apă
Locul acesta mărginaş al oraşului medieval şi care era deja în miezul dezvoltării rezidenţiale din perioada domniilor fanariote a fost determinat de un legendar curs de apă al capitalei, pârâul Bucureştioara. Această apă este iar cunoscută exclusiv din descrierile unor documente vechi sau din diverse mărturii interpretate de istorici căci primele planuri probează că la…
-
Despre contextul istoric şi hărţi
Bucureştii de azi păstrează pe alocuri caracteristicile Bucureştilor de demult numai că oamenii de azi nu au la îndemână datele (poate nici interesul) pentru a percepe şi a recunoaşte această moştenire. Fizic, ea nu prea mai este palpabilă decât în cazul bisericilor în jurul cărora s-au constituit tradiţional comunităţile care au făcut ceea ce numim…
-
Despre meşteri restauratori
Restaurarea stucaturii casei Aristomene Fotino n-ar fi fost posibilă fără meşteri specializaţi. Specializarea într-un astfel de domeniu al lucrărilor de construcţii (ca în multe cazuri ale celorlalte specializări) nu este, din păcate, ceva urmărit sistematic de către politicile statului. Ca în peroada medievală, meseria “se fură”, oamenii sunt specializaţi în sânul breslei, învăţând pe şantier…
Romanian 
English